Experiența mea ca abonat Voyo

Premier League pe VOYO: o mutare cu VAR la inimă?

Când am auzit că din 15 august Premier League se mută cu tot cu mingile, corner-ele și „Come on, lads!” pe VOYO, am avut un sentiment… ca atunci când echipa ta preferată transferă un mijlocaș defensiv pe post de atacant: interesant, dar cu bănuiala că e și un pariu.

Am tras aer în piept și am zis să încerc. Sunt de câteva zile abonat Voyo. Am plătit 193 de lei pe abonamentul 8+4 luni. Asta înseamnă în medie 16 de lei pe lună. Hai să vedem ce-am descoperit și care sunt așteptările.

Partea bună – mai britanică decât ceaiul cu lapte:

• Controlul e la mine: pot pune pauză, pot da înapoi, pot revedea hențul de la faza 42’ cât vreau. Ca pe Netflix, dar cu pase filtrante.

• Sunetul e impecabil. N-am mai auzit „boooom”-ul unei mingi lovite așa clar din vremea când jucam FIFA 2003 cu boxele pe maxim.

• Imaginea merge lin, fără blocaje, fără buffering. Internet de la Digi.

• Catalogul Premier League: o comoară. Interviuri cu legende, meciuri din anii ‘90, episoade de istorie. Parcă simți că ai dat 16 lei nu pe un abonament, ci pe un bilet în tribuna istoriei fotbalului englez.

• Și promisiunea supremă: toate meciurile din etapă. Da, toate! Nu mai aleg alții pentru tine ce vezi. Acum, poți decide singur dacă vrei să te uiți la Arsenal – City sau la Bournemouth– Brentford.  Trăiască democrația!

Dar, ca orice fotbalist cu talent, și platforma are niște carențe de atitudine:

• N-am reușit, cel puțin la meciul din pre-sezon Everton – Bournemouth, să aleg pista de comentariu originală. Eu, unul, aș prefera accentul Geordie în loc de romgleza unui entuziast de duminică.

• Întârzierea. Asta-i lovitura în tibie. Online-ul vine cu un delay care face ca golul tău preferat să-ți fie furat de notificarea de pe WhatsApp. Sau de un prieten care urlă „Gooool!” cu 40 de secunde înaintea ta. Așa se duce tot farmecul.

• Vizibilitatea în grup. Eu trag de prieteni să ne uităm împreună, să trăim meciurile ca-n vremurile bune, dar realitatea e că Premier League nu are încă același impact emoțional ca Naționala sau Champions League. Doi-trei pasionați versus restul grupului care se uită la documentare cu rechini.

Pe scurt, e un început interesant. Avem potențial, dar mai trebuie lucrat la detalii. Dacă ar fi să trag linie, aș spune că mutarea pe VOYO e ca un jucător transferat în Premier League: nu-l judeci după primul meci, dar ții ochii pe el. Cu speranță.

Voi? Ce ziceți? Ați trecut pe VOYO? Vă place să aveți controlul, sau vi se pare că am pierdut ceva din magia fotbalului văzut “la televizor”?